Mugur Isărescu anunță temperarea scumpirilor: „A dispărut cocoașa inflaționistă”, însă presiunile pe energie și servicii mențin economia gripată
Rata anuală a inflației din România a înregistrat o scădere semnificativă în trimestrul al treilea al anului 2026, pe măsură ce efectele șocurilor fiscale și energetice anterioare s-au estompat, a anunțat luni guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, cu ocazia prezentării noului Raport trimestrial asupra inflației. Cu toate acestea, șeful băncii centrale avertizează că economia continuă să fie afectată de deficitul de cerere, de costurile energetice și de scumpirile persistente din sectorul serviciilor.
Efectele majorării TVA și a accizelor s-au atenuat
Potrivit explicațiilor oferite de guvernatorul BNR, temperarea indicelui prețurilor de consum (IPC) din ultimele luni se datorează în principal efectelor statistice favorabile și ieșirii din baza de calcul a creșterilor de taxe și accize operate anterior.
"Rata anuală a inflației, măsurată prin indicele prețurilor de consum (IPC), s-a redus semnificativ în trimestrul al treilea, evoluție explicată în principal de manifestarea unor efecte statistice favorabile. Practic, putem spune că «a dispărut cocoașa inflaționistă» formată în urma șocurilor succesive generate de majorarea TVA și a accizelor, precum și de criza energetică", a declarat Mugur Isărescu.
Presiuni pe lanțurile industriale și pe combustibili
Deși cotațiile internaționale ale energiei au contribuit la o anumită temperare generală a presiunilor inflaționiste, analiza BNR arată că piața combustibililor - și în special dinamica prețului la motorină - continuă să genereze efecte în lanț în întreaga economie, influențând costurile de transport și producție.
Mai mult, raportul băncii centrale semnalează tensiuni majore acumulate la nivelul produselor intermediare utilizate în industrie. Potrivit datelor prezentate de guvernator, în anumite ramuri industriale s-au înregistrat variații de preț de până la 80% pe fondul costurilor ridicate ale energiei, ceea ce pune presiune suplimentară pe competitivitatea companiilor românești.
Serviciile rămân "încăpățânate", pe fondul deficitului de cerere
În ceea ce privește inflația de bază (indicatorul CORE2 ajustat, asupra căruia politica monetară a BNR are o influență directă), aceasta a urmat o traiectorie descendentă, susținută atât de efectul de bază favorabil, cât și de o încetinire a consumului - un deficit de cerere tot mai vizibil în economie.
Cu toate acestea, sectorul serviciilor opune cea mai puternică rezistență în fața procesului de dezinflație. Mugur Isărescu a subliniat că prețurile serviciilor continuă să crească într-un ritm alert, fiind împinse în sus atât de costurile operaționale, cât și de mecanisme structurale de convergență economică (efectul Balassa-Samuelson), tendință care va continua să se manifeste și în perioada următoare.

