Summit istoric la Shenzhen: Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin, față în față la prima reuniune trilaterală a marilor puteri
Într-un moment diplomatic fără precedent în istoria recentă, președintele american Donald Trump, liderul chinez Xi Jinping și președintele rus Vladimir Putin s-au așezat la aceeași masă, joi, la Shenzhen. Întâlnirea de aproximativ o oră și jumătate, organizată în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), marchează prima reuniune trilaterală directă între liderii celor trei mari puteri mondiale și s-a încheiat cu o "declarație comună de pace" care ridică semne de întrebare majore în cancelariile occidentale.
"Scriem istorie": miza nucleară în prim-plan
Reuniunea a avut loc într-un context geopolitic tensionat, la nouă luni după expirarea tratatului New START (în februarie 2026), ultimul acord major care limita arsenalele nucleare strategice ale Statelor Unite și Rusiei.
În deschiderea discuțiilor, Donald Trump a calificat momentul drept "istoric", subliniind că Washingtonul, Beijingul și Moscova se află într-o poziție unică pentru a negocia reducerea stocurilor nucleare și diminuarea riscului unui conflict atomic. La rândul său, gazda summitului, Xi Jinping, a pledat pentru prevenirea unui război nuclear și a cerut ca armele nucleare să fie "complet interzise și distruse", însă liderii nu au anunțat semnarea unui nou tratat concret de control al armamentului.
Ucraina și Iranul, discutate fără progrese concrete
Deși pe agenda oficială a trilateralei dominau securitatea globală și neproliferarea nucleară, conflictele majore ale momentului nu au lipsit din discuții. Vladimir Putin a declarat că cele trei state au "multe interese convergente" în soluționarea crizelor internaționale, menționând explicit războiul din Ucraina — conflict aflat deja în al cincilea an.
Cu toate acestea, reuniunea nu a produs niciun progres vizibil spre o încetare a focului, iar Ucraina nu a fost menționată deloc în declarația comună publicată la final. De asemenea, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al impasului american în conflictul cu Iranul, relațiile economice și energetice ale Chinei și Rusiei cu Teheranul au reprezentat un punct sensibil al negocierilor.
Atac la adresa Curții Penale Internaționale și apel la reformarea ONU
Unul dintre cele mai controversate momente ale întâlnirii l-a constituit poziționarea față de instituțiile juridice internaționale. Donald Trump a criticat dur Curtea Penală Internațională (CPI), descriind-o drept "scăpată de sub control" — o declarație cu o puternică încărcătură simbolică, având în vedere mandatul de arestare emis de CPI pe numele lui Vladimir Putin în 2023. Nici SUA, nici China nu sunt părți la Statutul de la Roma, astfel încât Beijingul nu a avut nicio obligație legală să pună în aplicare mandatul în timpul vizitei liderului de la Kremlin.
Declarația comună de pace, difuzată de presa de stat din China și Rusia, reia această linie. Limitarea jurisdicției internaționale: documentul susține că instanțele internaționale nu trebuie "să își abuzeze jurisdicția" și cere respectarea strictă a imunității oficialilor de stat. Reformarea ONU: Cei trei lideri au cerut reformarea Organizației Națiunilor Unite pentru a reflecta mai bine realitățile globale și pentru a reduce riscurile nucleare.
Îngrijorări în Europa: umbra unei noi "Ialte"?
Pentru Uniunea Europeană, imaginile de la Shenzhen — unde Xi Jinping l-a întâmpinat cu onoruri speciale pe Trump la aeroport, iar Putin a afirmat în marja summitului că Europa se află într-un "declin umilitor" — au trezit temeri privind o posibilă reîmpărțire a sferelor de influență peste capul europenilor. Faptul că trei dintre cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU au discutat despre arhitectura de securitate globală fără participarea vreunui lider european accentuează presiunea asupra Bruxelles-ului într-un moment în care continentul încearcă să își definească autonomia strategică.
Pe lângă formatul trilateral, agenda lui Donald Trump la Shenzhen a inclus și discuții bilaterale separate cu Xi Jinping și Vladimir Putin, confirmând strategia liderului de la Casa Albă de a miza pe diplomația directă, de la lider la lider, în gestionarea marilor dosare geopolitice.

